Făinarea rose downy (mucegaiul pufos)

Boli

Descriere:

SimptomeTratamentAgentul cauzal este ciuperca Pseudoperonospora sparsa. Coaja lăstarilor se fisurează, se acoperă cu „răni”. Pe frunzele tinere apar mici pete roșii-maronii sau violete de formă unghiulară (cu laturile drepte ale petei), frunza se deformează treptat. Dacă pata ajunge la vena centrală a frunzei, aceasta cade imediat. Pe lăstari pot apărea și pete violete. Pe frunzele adulte, țesutul frunzelor devine estompat și moale pe alocuri, culoarea nu se schimbă, apoi această pată devine rapid maroniu-roșcat și se usucă, frunzele devin galbene și cad, florile și mugurii se deformează. Din interior apare uneori o floare cenușie abia vizibilă (poate fi văzută adesea doar cu o lupă). Petalele exterioare ale mugurilor se înnegresc și cad. Tufișurile sunt reticente. Dezvoltarea bolii este facilitată de umiditatea ridicată a aerului și de vremea rece; în perioadele uscate și calde, boala dispare.
Făinarea este destul de ușor de confundat cu pata neagră. Diferența este că, cu mucegaiul pufos, planta pierde de obicei frunze de sus în jos (cu pata neagră - opusul). În același timp, căderea este foarte rapidă, în doar câteva zile.
Lăstarii afectați trebuie tăiați și arși (ciuperca hibernează în lăstari tineri). Agentul cauzal în biologie este apropiat de ciupercile phytophthora, prin urmare medicamentele împotriva phytophthora (Profit, Ridomil Gold) sunt eficiente și împotriva făinării. Ca măsură preventivă, plantele sunt hrănite cu îngrășăminte cu fosfor și potasiu..


Flori pe tulpină:

unu

Aromă:

USDA:

A doua zonă

Rezistența la făinare:

+

Rezistența la pete negre:

+

Rezistență la ploaie:

A inflori:

Forma tufei: